Ciudata piesa mi-a fost dat sa traiesc, sa-i patrund sensurile, sa incerc sa o inteleg, sa mi-o recomand, pentru iernile din ce in ce mai dese, sa o recomand prietenilor, atitia citi mi-au mai ramas…   Leave a comment


Ciudata piesa mi-a fost dat sa traiesc, sa-i patrund sensurile, sa incerc sa o inteleg, sa mi-o recomand, pentru iernile din ce in ce mai dese, sa o recomand prietenilor, atitia citi mi-au mai ramas… Am cautat cartea pe la anticarii de la Universitate. Mai toti, auzisera de ea, dar nici unul nu o avea la vinzare… Interesant, toti – fara exceptie – nu aveau chipuri, decit ochi aposi, guri stirbe, fara limbi… Desi isi vorbeau in soapta, nu am putut pricepe defel, susurul straniu , plin de afectiune care imbraca generos fatadele Universitatii Bucuresti, colt cu Strada Edgar Quinet, colt cu Arhitectura, colt drept cu Crematoriul CENUSA….si uriasul hangar de grine al Casei Poporului…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: